Știrile economice din perioada 21–28 septembrie au evidențiat simultan presiunile asupra companiilor și noile oportunități de investiții.
De la 1 octombrie se schimbă fundamental sistemul de taxare rutieră pentru vehiculele de marfă de peste 3,5 tone: prin TollRo, camioanele vor plăti în funcție de distanța parcursă și de nivelul emisiilor poluante. Între timp, cursul euro a atins un nou record istoric, numărul procedurilor de insolvență din primul semestru a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani, iar deficitul bugetar s-a redus vizibil, deși cheltuielile cu dobânzile au continuat să crească. Jumbo transformă o fostă fabrică din România într-un centru regional de distribuție, iar până la jumătatea anului 2027 ar putea deveni operațională prima infrastructură AI Factory din România. Pentru Transilvania și Ținutul Secuiesc au apărut, de asemenea, două informații importante: se lansează un nou fond regional de investiții de peste 8 milioane de euro pentru startup-uri, iar la Miercurea-Ciuc un parc de retail a fost preluat de un investitor străin.
1. Numărul procedurilor de insolvență a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani: În primele opt luni din 2026, 4.782 de firme și persoane fizice autorizate au intrat în insolvență în România, față de 4.561 în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o creștere de 4,85%. Situația a fost deosebit de dificilă în primul semestru: între ianuarie și iunie au fost deschise 3.855 de proceduri noi, cu 12,36% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025, acesta fiind cel mai ridicat nivel pentru un prim semestru din ultimii opt ani.
Un alt semnal de avertizare este faptul că o parte importantă dintre companiile aflate în dificultate deschid procedura abia târziu, când posibilitățile de salvare a afacerii sunt deja limitate. În primul semestru au fost radiate și 46.283 de firme, cu 6% mai multe decât cu un an înainte. Printre sectoarele deosebit de vulnerabile se numără construcțiile, agricultura, comerțul și transporturile, ceea ce arată că problema nu este concentrată într-un singur domeniu.
2. Deficitul bugetar a scăzut la 2,89%, dar cheltuielile cu dobânzile au depășit deja 42 de miliarde de lei: În primele opt luni ale anului, deficitul bugetului general consolidat a fost de 59,42 miliarde de lei, echivalentul a 2,89% din PIB. În aceeași perioadă a anului trecut, deficitul era de 86,36 miliarde de lei, respectiv 4,51% din PIB. În termeni nominali, deficitul s-a redus astfel cu aproape 31%, adică cu 26,94 miliarde de lei. Veniturile bugetare au crescut cu 11,4%, în timp ce cheltuielile au avansat cu 4,2%.
În ciuda îmbunătățirii deficitului, costurile de finanțare continuă să reprezinte o povară importantă. Statul a cheltuit 42,05 miliarde de lei pentru dobânzi, cu 26,7% mai mult decât în urmă cu un an. În același timp, cheltuielile pentru investiții au crescut de la 71,95 miliarde la 97,05 miliarde de lei, iar aproape 70% dintre acestea au fost legate de fonduri europene. Ținta de deficit pentru întregul an 2026 este de 6,2% din PIB.
3. Euro a atins un nou record istoric, iar finanțarea s-a scumpit din nou: La 23 septembrie, Banca Națională a României a anunțat un curs de 5,2788 lei pentru un euro, un nou maxim istoric. A fost depășit astfel precedentul record de 5,2688 lei/euro, înregistrat la 6 mai. În ziua următoare, cursul a coborât ușor la 5,2770 lei, însă ROBOR la trei luni a urcat de la 5,85% la 5,93%.
Randamentele titlurilor de stat românești au crescut la rândul lor: randamentul obligațiunilor pe zece ani a ajuns la 7,2% în cursul săptămânii, iar ulterior a depășit 7,5%. Acest lucru este important și pentru companii, deoarece costurile mai ridicate de finanțare ale statului tind să exercite presiune și asupra prețului creditelor bancare și al finanțării prin obligațiuni corporative. Evoluția cursului valutar afectează direct și importurile, chiriile, creditele și contractele denominate în euro.
4. Din 1 octombrie vine TollRo: camioanele vor plăti în funcție de kilometrii parcurși: Sistemul de taxare pentru utilizarea drumurilor din România se schimbă fundamental. Pentru vehiculele de marfă de peste 3,5 tone, actuala rovinietă bazată pe timp va fi înlocuită de TollRo, iar suma de plată va depinde de distanța parcursă și de nivelul emisiilor vehiculului. Pentru vehiculele de până la 3,5 tone rovinieta rămâne în vigoare, însă prețul acesteia va lua în calcul și clasa de emisii EURO.
Conform reglementărilor actuale, noul sistem va fi aplicat începând cu 1 octombrie, iar taxele de pod separate prevăzute de vechiul sistem vor fi eliminate. Organizațiile transportatorilor au solicitat însă amânarea introducerii TollRo sau cel puțin suspendarea sancțiunilor în perioada inițială, deoarece normele de aplicare au fost discutate abia cu puțin timp înainte de intrarea în vigoare. Schimbarea poate afecta în special costurile companiilor din transport, construcții, agricultură și comerțul cu ridicata.
5. Jumbo cumpără fosta fabrică Haier și o transformă într-un centru de distribuție de peste 60.000 de metri pătrați: Retailerul grec Jumbo este aproape de finalizarea achiziției fostei fabrici de frigidere Haier de lângă Ploiești, închisă anul trecut. Fabrica de aproximativ 63.000 de metri pătrați, construită în 2021 cu o investiție de peste 70 de milioane de euro, va deveni un centru logistic regional care va deservi atât magazinele din România, cât și vânzările online ale Jumbo din Ungaria. La închiderea fabricii Haier au fost pierdute peste 500 de locuri de muncă.
Aceasta este deja a doua achiziție a Jumbo a unei foste fabrici din România în doar câteva luni: anterior, compania a cumpărat fosta unitate Habitex din Baia Mare, unde urmează să deschidă un nou hipermarket. Jumbo are în prezent 20 de magazine în România și intenționează, pe termen mai lung, să își dubleze rețeaua. Este cu atât mai interesant faptul că grupul accelerează investițiile într-o perioadă în care vânzările sale din România au scăzut în primul semestru cu 6,5%, până la 90,11 milioane de euro.
6. Prima infrastructură AI Factory din România ar putea fi gata până la jumătatea anului 2027: În cadrul proiectului RO AI Factory, lansat oficial în septembrie, în România va fi instalată infrastructură de calcul de înaltă performanță în valoare de zeci de milioane de euro. Conform planurilor, sistemul ar putea deveni complet operațional între aprilie și iunie 2027. Infrastructura de calcul de mare performanță va fi găzduită de ICI București, iar proiectul implică Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, precum și alte instituții de cercetare, educație și actori economici.
Obiectivul nu este doar construirea unui nou centru de date, ci dezvoltarea unui ecosistem în care instituții publice, universități, institute de cercetare și companii private să poată dezvolta și testa aplicații de inteligență artificială. Importanța proiectului este cu atât mai mare cu cât România continuă să se afle la coada clasamentului european în ceea ce privește adoptarea AI de către companii.
7. Comerțul electronic din România a ajuns la 12,9 miliarde de euro: Piața românească de comerț online a atins în 2025 o valoare de 12,9 miliarde de euro, cu 10% peste nivelul anului precedent. Comparativ cu 2021, dimensiunea pieței practic s-a dublat. Comerțul electronic european a crescut anul trecut cu 7%, până la 911 miliarde de euro.
Creșterea pieței românești nu mai privește doar marile magazine online. Tot mai multe afaceri tradiționale își operează propriile magazine online sau vând prin marketplace-uri, în timp ce logistica, plățile electronice și vânzările transfrontaliere se dezvoltă rapid. În același timp, coletele ieftine din afara UE, cerințele fiscale și de protecție a consumatorilor, precum și concurența internațională tot mai intensă generează noi costuri pentru comercianții locali.
8. Un nou fond de investiții de peste 8 milioane de euro se lansează pentru startup-urile din Transilvania: La 30 septembrie, la Brașov, se lansează fondul regional de capital de risc Asternova Centru, cu resurse totale de 8,061 milioane de euro. Din această sumă, 7,058 milioane de euro sunt asigurate de ADR Centru, din fonduri publice, în calitate de investitor-ancoră. Fondul vizează companiile tehnologice aflate în fază incipientă din județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.
Fondul poate investi între 50.000 și 350.000 de euro într-o companie și intenționează să construiască un portofoliu de aproximativ 40 de startup-uri. Pentru Ținutul Secuiesc, inițiativa este deosebit de importantă deoarece întreprinderile tehnologice din județele Harghita și Covasna vor putea accesa direct o sursă de capital concepută special pentru Regiunea Centru, nu doar programe naționale sau finanțări concentrate în București.
9. Parcul de retail Nest din Miercurea-Ciuc și-a schimbat proprietarul într-o tranzacție de aproximativ 40 de milioane de euro: Grupul ceh Star Capital Finance a intrat pe piața imobiliară din România prin achiziția parcurilor de retail Nest din Miercurea-Ciuc și Moinești. Pentru cele două proprietăți a plătit împreună aproximativ 40 de milioane de euro fostului proprietar, RC Europe. Star Capital Finance administrează active de peste 930 de milioane de euro și intenționează să își continue expansiunea în România.
Din perspectivă locală, tranzacția este interesantă deoarece parcul de retail din Miercurea-Ciuc intră acum în proprietatea unui nou investitor străin care își construiește un portofoliu regional. Cei 40 de milioane de euro reprezintă prețul cumulat al celor două parcuri, nu doar valoarea proprietății din Miercurea-Ciuc. Tranzacția indică însă că proprietățile comerciale performante din orașele transilvănene mai mici pot rămâne atractive pentru investitorii internaționali chiar și într-un context de consum mai slab.
10. Candidații cer în medie un salariu net de 7.000 de lei, iar companiile oferă 5.400: Potrivit unui studiu salarial realizat în România în 2026, candidații la joburi solicită în medie un salariu net de 7.000 de lei, în timp ce suma medie oferită de angajatori este de aproximativ 5.400 de lei. Diferența de aproape 30% este chiar mai mare în anumite domenii: ajunge la 42% în ingineria energetică și la aproximativ 40% în banking și real estate.
Costul total al forței de muncă în România este însă de doar 13,6 euro pe oră, comparativ cu media UE de 34,9 euro. Acest contrast ilustrează foarte bine dualitatea pieței muncii: România rămâne o piață cu costuri reduse în comparație internațională, dar companiilor le este tot mai dificil să împace așteptările salariale ale angajaților cu propriile bugete. Situația este deosebit de acută în cazul profesioniștilor calificați și al meseriilor deficitare.
Concluzie
Datele din perioada 21–28 septembrie reflectă bine actuala dualitate a economiei românești. Nivelul record al insolvențelor din ultimii opt ani, cursul euro la un nou maxim istoric și creșterea costurilor de finanțare indică presiunea tot mai mare asupra companiilor. În paralel, deficitul bugetar s-a redus semnificativ, iar investițiile publice au continuat să crească. Introducerea TollRo de la începutul lunii octombrie aduce, la rândul său, noi costuri și obligații administrative în special pentru firmele de transport și distribuție.
În același timp, se conturează investiții importante pe termen lung. Jumbo transformă o fabrică închisă într-un centru logistic regional, prima AI Factory din România ar putea aduce infrastructură tehnologică de zeci de milioane de euro, iar comerțul online reprezintă deja o piață de aproape 13 miliarde de euro. În Transilvania, Asternova Centru deschide o nouă sursă de capital pentru startup-uri, iar schimbarea proprietarului Nest Miercurea-Ciuc arată că proprietățile comerciale din Ținutul Secuiesc pot deveni active atractive și pentru investitorii internaționali.
Întrucât numeroase procese economice importante continuă să se desfășoare în paralel, dacă un anumit subiect vă interesează mai în profunzime, căutați pe internet termenii aferenți pentru a identifica analize și informații suplimentare.
Pentru cele mai recente știri și analize, vizitați blogul Omnibus.
